Gutui

Descriere

Descriere/Gust
Gutuile sunt fructe grunjoase, în formă de pară, care măsoară aproximativ 6 până la 13 centimetri în înălțime și 6 până la 9 centimetri în lățime. Aceste fructe au o nuanță galben-verzuie strălucitoare, cu dungi verzi-lime palide în partea de sus. De asemenea, pot prezenta puncte mici, abia vizibile, cu crăpături maronii mai închise, care trebuie tăiate în jurul lor la consum. Gutuile pot fi netede sau acoperite cu un puf moale, o indicație că fructul este tânăr și se va freca pe măsură ce se coace. Când sunt tăiate în jumătate pe lățime, pulpa lor arată ca cea a unui măr. Această pulpă are o nuanță alb-gălbuie deschisă și o textură tare, uscată și granulată, similară cu cea a unei pere. Devine roz și fragedă și moale după fierbere. Gutuile au un parfum floral puternic, luxuriant și tropical, cu note asemănătoare guavei. Când sunt crude, aceste fructe au un gust astringent și acru, motiv pentru care necesită fierbere pentru a fi comestibile. Gutuile se transformă într-o pastă bogată, asemănătoare bomboanelor, atunci când sunt fierte lent și capătă o culoare intensă a caisei, cu arome florale de miere.

Sezoane/Disponibilitate
Gutuiurile sunt disponibile de la sfârșitul verii până în toamnă.

Informații actuale
Gutuiurile sunt clasificate botanic ca Cydonia oblonga și aparțin familiei Rose. Sunt singurul membru al genului Cydonia, dar există în multe soiuri, inclusiv gutuiuri Smyrna, Angers, Champion, Pineapple și Orange. Gutuile sunt strâns înrudite cu perele și merele, lucru evident din aspectul lor similar. Grecii se refereau la acest fruct ca Melimelum, adică măr cu miere, datorită utilizării lor în dulcețurile conservate în miere. Portughezii numeau gutuile Marmelo, o variantă a termenului grecesc, și se bucură de marmelado, o confecție populară din gutui. Gutuii creșteau odinioară din abundență și erau un simbol al iubirii și fertilității în Roma și Grecia Antică. Acum se găsesc în principal în Orientul Mijlociu, Europa, Turcia, China și America Latină, unde sunt folosiți pentru proprietățile lor culinare.

Valoare nutritivă
Gutuiile sunt o sursă de vitamina C, un nutrient esențial pentru menținerea unui sistem imunitar sănătos, susținerea sănătății pielii și ajutarea la absorbția fierului din alimentele pe bază de plante. De asemenea, conțin cupru, încurajând formarea globulelor roșii, menținerea țesuturilor conjunctive sănătoase și producerea de energie. Gutuiile au fost utilizate în medicină timp de secole. În Evul Mediu, aceste fructe erau folosite ca antiseptice, diuretice și astringente. De asemenea, erau folosite ca cataplasmă și ca tratament pentru dizenterie. Mucilagiul din semințele de gutui posedă proprietăți emoliente și umectante care le fac potrivite pentru cosmeticele naturale.

Aplicații
Datorită naturii lor dure, acre și astringente, gutuile se consumă în principal gătite. Conținutul lor ridicat de pectină le face ideale pentru gemuri, jeleuri, pielițe și bomboane. Gutuile pot fi fierte în vin cu păstaie de vanilie sau gătite în zahăr până se solidifică pentru a crea membrillo, un tip de pastă asociată în mod tradițional cu brânzeturi spaniole precum Manchego. Pot fi combinate cu alte fructe de toamnă, cum ar fi merele sau perele, reduse în compot sau adăugate în aluaturi condimentate pentru prăjituri. Gutuile au și utilizări savuroase, fiind adesea adăugate la tocănițe de vită și miel sau gătite lent cu fripturi. Au un rol important în confecțiile din bucătăriile marocane, persane, românești și balcanice. Pentru a păstra gutuile mai mult timp, înfășurați fiecare fruct individual într-un strat dublu de plastic și refrigerați.

Informații etnice/culturale

În mitologia greacă, gutuile erau asociate cu dragostea și fertilitatea și erau considerate o ofrandă divină adusă zeilor. Conform unui mit, Eris, zeița conflictului, a împachetat gutuile într-un buchet de mireasă cu inscripția „celei mai frumoase” scrisă pe ele. Zeițele Hera, Afrodita și Atena au revendicat buchetul ca fiind al lor. Apoi au concurat pentru a câștiga atât buchetul, cât și titlul de „cea mai frumoasă”, Paris, cel mai frumos dintre muritori, fiind judecător. În ciuda faptului că Atena oferea înțelepciune, iar Hera putere, Paris a ales-o pe Afrodita pentru că i-a oferit dragostea Elenei din Sparta, cea mai frumoasă femeie muritoare. Această decizie a avut consecințe grave, deoarece Elena a fost apoi luată de lângă soțul ei, regele Menelau al Spartei, declanșând în cele din urmă Războiul Troian.

Geografie/Istorie
Gutuile sunt originare din Asia de Vest și regiunea Caucaz din sud-estul Europei, iar originile lor se consideră a fi în Iran și Turkestan. Au fost comercializate și cultivate în tot Orientul Mijlociu și Marea Mediterană timp de secole și au fost odată crescute pe copaci în tot orașul Cydonia din Creta, care este astăzi Hania. Gutuile au fost un aliment de bază în bucătăria Statelor Unite datorită conținutului lor ridicat de pectină, esențial pentru fabricarea jeleurilor. Acest lucru a rămas valabil până în secolul al XIX-lea, când au fost dezvoltate gelatina și pectina comerciale. Acum au devenit un produs de specialitate în cea mai mare parte a Americii de Nord, dar rămân populare în multe țări din America Latină, unde sunt folosite ca jeleu gătit numit dulce de membrillo. Gutuile continuă să fie cultivate pe scară largă în Chile, Argentina, Africa de Sud, Australia, Europa, Moro.